Aportul primadonei Maria Bieşu în evoluţia teatrului liric contemporan

La prima vedere este foarte uşor să caracterizezi fenomenul Maria Bieşu, deoarece acest nume este emblematic, plin de semnificaţii şi parcă nu are nevoie de comentarii. În fond, fenomenul Bieşu este extrem de complex şi pluridimensional: femeie frumoasă, fiică, soră (referindu-mă la ambianţa familiei), o mare cântăreaţă de operă, de concert, de strană, preşedinta Uniunii Muzicienilor din Moldova, fondator al Festivalului Internaţional al vedetelor de operă şi balet, îndrumător al noilor generaţii de muzicieni, academician al AŞM, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.

Este greu de abordat, într-o comunicare succintă, o atare complexitate, pluridimensionalitate a personalităţii, a activităţii artistice şi organizatorice pe care o exercită Maria Bieşu. De aceea, comunicarea noastră se axează numai pe un anumit subiect vizând aportul primadonei Bieşu în evoluţia teatrului liric contemporan.

În exegeza problemei abordate trebuie să desprindem următoarele direcţii:

• influenţa talentului Mariei Bieşu asupra promovării creaţiei componistice în domeniul teatrului liric;
• impulsionarea de către Maria Bieşu a activităţii artistice a Operei Naţionale;
• crearea, graţie aportului Mariei Bieşu, a imaginii cultural-artistice a Republicii Moldova în lume.

În afara artei interpretative a Mariei Bieşu este greu de imaginat promovarea creaţiei componistice de la Chişinău în domeniul teatrului liric.

În 1963, Maria Bieşu a realizat o interpretare extraordinară a partidei principale din opera Aurelia de D. Gherşfeld. Aurelia-Bieşu a devenit model pentru protagonistele ulterioare. Urmează Bieşu-Domnica în Eroica baladă de A. Stârcea (1971). Pentru interpretarea acestei partide, ca şi a Tatianei din Evgheni Oneghin şi a Leonorei din Trubadurul, Maria Bieşu era distinsă cu Premiul de Stat al URSS. Interpetarea rolului Glirei din opera Barbu Lăutaru de G. Neaga (1980) era atât de impresionantă, încât în cinstea Glirei-Bieşu opera era numită Glira. Urmează înflăcărata revoluţionară Olga din Serghei Lazo de D. Gherşfeld (1985). Printr-un pătrunzător lirism şi, concomitent, prin tărie de caracter se deosebeşte Bieşu-Ruxanda din opera Alexandru Lăpuşneanu de G. Mustea (1986).

Graţie activităţii artistice a Mariei Bieşu fusese nu numai îmbogăţit evident repertoriul teatrului liric naţional, ci şi puse noile accente vizând tratarea interpretativă a partidelor bine cunoscute.

Anume Maria Bieşu a iniţiat montarea la Chişinău a operelor Forţa destinului de G. Verdi, Adriana Lecouvreur de F. Cilea, Norma de V. Bellini. Premiera Adrianei Lecouvreur a fost consacrată aniversării a 25-a a activităţii artistice a Mariei Bieşu. Norma a devenit o adevărată culme a expresiei dramatice proprii talentului interpretativ al Mariei Bieşu. La un alt pol, poate ca o excepţie, se situează vesela Santuzza din Cavaleria rusticana de P. Mascagni. De obicei, vocea Mariei Bieşu cucereşte prin plinătatea timbrului, prin expresia deschisă şi puternică, iar în Iolanta de P. Ceaikovski, vocea ei capătă o neobişnuită stăpânire de sine, o nuanţare delicată determinată de o mare experienţă în interpretarea muzicii de cameră.

Noile accente, corespunzând fluidelor artei vocale moderne, Maria Bieşu le-a pus asupra interpretării a partidelor Tatianei (Evgheni Oneghin de P. Ceaikovski), Turandot, Madame Butterfly, Tosca, Mimi (creaţia lui G. Puccini), Leonora, Aida (respectiv, Trubadurul şi Aida de G. Verdi). Zemfira (Aleko de S. Ranmaninov) etc.

După succesul la primul concurs internaţional Madame Butterfly din Tokio (1967), lumea a auzit şi a reţinut nu numai numele şi vocea formidabilă a Mariei Bieşu, dar şi a aflat, poate pentru prima dată, despre existenţa Republicii Moldova. Pe parcursul unei îndelungate activităţi artistice, Maria Bieşu a evoluat pe scenele teatrelor de operă din Europa Centrală, de Est şi de Vest, America Latină, Australia, Cuba, Japonia. Cele mai prestigioase teatre de operă din lume au aşteptat-o cu nerăbdare. Un succes enorm l-a avut Maria Bieşu la Metropolitan Opera din New York şi la Bolşoi din Moscova.

Graţie acestor turnee, răspândirii filmelor artistice cu participarea Mariei Bieşu (Cio-Cio-San, Tosca, Alexandru Lăpuşneanu ş.a.), ediţiilor sistematice ale Festivalului Vă invită Maria Bieşu, arta muzicală şi teatrală din Republica Moldova devine cunoscută de lume, iar purtătoarea principală a ei, Maria Bieşu, poate fi calificată drept simbol al culturii naţionale. 

---

AXIONOV, Vladimir. ARTA / ASM. Chișinău, 2007. 121 p.