Se află în zona centrală a oraşului, având o lungime de circa 1,4 km. Datează din primele decenii ale secolului trecut pe parcursul timpului purtând mai multe denumiri: Meşceanskaia (sec. al XlX-lea), Golinişceva-Kutuzova (sf. sec. al XIX-lea-1918), Unirii (segmentul situat mai sus de bd. Ştefan cel Mare, 1918— 1944), VI. Hertza (segmentul situat mai jos de bd. Ştefan cel Mare, 1918-1944), Viiciurin (1944-1990).
Strada era formată în mare parte din case de locuit, vile şi conace de tip urban, care aparţineau reprezentanţilor aristrocraţiei locale. în urma reconstrucţiei străzii din ultimele decenii, aici au apărut numeroase edificii moderne, blocuri de locuit şi clădiri cu destinaţie socială şi administrativă. în prezent, pe această stradă se află Ministerul Justiţiei, Arhiva Stării Civile, Institutul de Istorie al A.Ş.M., Ambasada Republicii Bulgare, Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova, S. A. „AGO-DACIA”, Hotelul „Dacia”, Centrul Studiu Parlamentar şi Relaţii cu Publicul, UNICEF-Moldova, UNDP-Moldova, Centrul de Cultură „Ginta Latină” şi Alianţa Franceză.
A fost denumită astfel în memoria primului parlament basarabean – Sfatul Ţării. Primul organ legislativ (Sfatul Ţării) a fost constituit la 20 octombrie 1917. Structura sa reflecta componenţa naţională, curentele politice, categoriile şi asociaţiile profesionale, cuprinzând toate oraşele şi judeţele din ţinut: 44 deputaţi reprezentau Congresul Militar Moldovenesc şi organizaţiile militare, 30 – Sfatul Deputaţilor Ţăranilor, 9 – judeţele, 3 -centrele judeţene etc. Din cei 150 de deputaţi, 105 erau români, 15 – ucraineni, 13 -evrei, 7 – ruşi, 3 – bulgari, 2 – nemţi, 1 – polonez, 1 – armean, 1 – grec şi 2 – găgăuzi.
În cadrul Sfatului Ţării au activat fracţiunile parlamentare: Blocul Moldovenesc, fracţiunea ţărănească, grupul partidelor socialiste şi grupul minorităţilor etnice. Acest parlament a luat decizii cu privire la cele mai importante probleme ale organizării administrative a Basarabiei, ale vieţii social-economice şi centrale, având drept organ de presă ziarul Sfatul Ţării. La 2 decembrie 1917 Sfatul Ţării adoptă declaraţia de formare a Republicii Democratice Moldoveneşti, tot atunci constituindu-se Guvernul republicii – Consiliul Directorilor Generali. Acesta urma să convoace în scurt timp parlamentul local pe baza votului universal, să realizeze reforma agrară radicală, să asigure aprovizionarea populaţiei, să organizeze alegerile în organele administraţiei locale, să apere drepturile şi libertăţile democratice, să anuleze pedeapsa cu moartea, să asigure drepturi minorităţilor etnice, să organizeze învăţământul naţional, să organizeze armata naţională, să încheie imediat pacea fără anexiuni şi contribuţii în baza dreptului autodeterminării popoarelor.
Sfatul Ţării a activat în condiţiile unei situaţii social-politice extrem de complicate, provocate, în primul rând, de unităţile militare ruseşti aflate în ţinut, de ameninţările şi pretenţiile teritoriale ale Ucrainei asupra teritoriilor Basarabiei. La începutul lui 1918 Sfatul Ţării trece prin grele încercări, fiind pus în faţa pericolului de a fi desfiinţat. La 19 ianuarie 1918, acest parlament formează un nou guvern, preşedinte al Consiliului de Directori devine D. Ciugureanu.
La 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării adoptă declaraţia cu privire la proclamarea independenţei Republicii Democratice Moldoveneşti, angajându-se în acţiuni de introducere a limbii oficiale, creare a băncii naţionale, a direcţiei poştei şi telegrafului, de reorganizare a armatei, adoptare a legislaţiei agrare ş.a.
La 27 martie 1918, Sfatul Ţării adoptă Declaraţia de Unire a Basarabiei cu România (86 – pentru, 3 – împotrivă, 36 – abţineri), păstrându-şi dreptul de a administra Basarabia până la realizarea reformei agrare. De această dată, preşedinte al Sfatului Ţării este ales C. Stere, iar D. Ciugureanu şi I. Inculeţ au fost delegaţi miniştri în Guvernul de la Bucureşti. în perioada care a urmat, eforturile principale ale Sfatului Ţării sunt orientate spre reorganizarea administrativă, refacerea finanţelor, instalarea controlului asupra băncilor, naţionalizarea învăţământului. Sunt create Comisia Agrară şi Comisia Constituţională ale Sfatului Ţării. Este lichidată Zemstva Gubernială.
La 27 noiembrie 1918, după adoptarea Legii cu privire la reforma agrară şi în scopul obţinerii recunoaşterii în plan internaţional a Unirii Basarabiei cu România, sub preşedinţia lui P. Halippa, Sfatul Ţării renunţă la autonomie şi, în urma votării, este dizolvat.
Strada era formată în mare parte din case de locuit, vile şi conace de tip urban, care aparţineau reprezentanţilor aristrocraţiei locale. în urma reconstrucţiei străzii din ultimele decenii, aici au apărut numeroase edificii moderne, blocuri de locuit şi clădiri cu destinaţie socială şi administrativă. în prezent, pe această stradă se află Ministerul Justiţiei, Arhiva Stării Civile, Institutul de Istorie al A.Ş.M., Ambasada Republicii Bulgare, Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova, S. A. „AGO-DACIA”, Hotelul „Dacia”, Centrul Studiu Parlamentar şi Relaţii cu Publicul, UNICEF-Moldova, UNDP-Moldova, Centrul de Cultură „Ginta Latină” şi Alianţa Franceză.
A fost denumită astfel în memoria primului parlament basarabean – Sfatul Ţării. Primul organ legislativ (Sfatul Ţării) a fost constituit la 20 octombrie 1917. Structura sa reflecta componenţa naţională, curentele politice, categoriile şi asociaţiile profesionale, cuprinzând toate oraşele şi judeţele din ţinut: 44 deputaţi reprezentau Congresul Militar Moldovenesc şi organizaţiile militare, 30 – Sfatul Deputaţilor Ţăranilor, 9 – judeţele, 3 -centrele judeţene etc. Din cei 150 de deputaţi, 105 erau români, 15 – ucraineni, 13 -evrei, 7 – ruşi, 3 – bulgari, 2 – nemţi, 1 – polonez, 1 – armean, 1 – grec şi 2 – găgăuzi.
În cadrul Sfatului Ţării au activat fracţiunile parlamentare: Blocul Moldovenesc, fracţiunea ţărănească, grupul partidelor socialiste şi grupul minorităţilor etnice. Acest parlament a luat decizii cu privire la cele mai importante probleme ale organizării administrative a Basarabiei, ale vieţii social-economice şi centrale, având drept organ de presă ziarul Sfatul Ţării. La 2 decembrie 1917 Sfatul Ţării adoptă declaraţia de formare a Republicii Democratice Moldoveneşti, tot atunci constituindu-se Guvernul republicii – Consiliul Directorilor Generali. Acesta urma să convoace în scurt timp parlamentul local pe baza votului universal, să realizeze reforma agrară radicală, să asigure aprovizionarea populaţiei, să organizeze alegerile în organele administraţiei locale, să apere drepturile şi libertăţile democratice, să anuleze pedeapsa cu moartea, să asigure drepturi minorităţilor etnice, să organizeze învăţământul naţional, să organizeze armata naţională, să încheie imediat pacea fără anexiuni şi contribuţii în baza dreptului autodeterminării popoarelor.
Sfatul Ţării a activat în condiţiile unei situaţii social-politice extrem de complicate, provocate, în primul rând, de unităţile militare ruseşti aflate în ţinut, de ameninţările şi pretenţiile teritoriale ale Ucrainei asupra teritoriilor Basarabiei. La începutul lui 1918 Sfatul Ţării trece prin grele încercări, fiind pus în faţa pericolului de a fi desfiinţat. La 19 ianuarie 1918, acest parlament formează un nou guvern, preşedinte al Consiliului de Directori devine D. Ciugureanu.
La 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării adoptă declaraţia cu privire la proclamarea independenţei Republicii Democratice Moldoveneşti, angajându-se în acţiuni de introducere a limbii oficiale, creare a băncii naţionale, a direcţiei poştei şi telegrafului, de reorganizare a armatei, adoptare a legislaţiei agrare ş.a.
La 27 martie 1918, Sfatul Ţării adoptă Declaraţia de Unire a Basarabiei cu România (86 – pentru, 3 – împotrivă, 36 – abţineri), păstrându-şi dreptul de a administra Basarabia până la realizarea reformei agrare. De această dată, preşedinte al Sfatului Ţării este ales C. Stere, iar D. Ciugureanu şi I. Inculeţ au fost delegaţi miniştri în Guvernul de la Bucureşti. în perioada care a urmat, eforturile principale ale Sfatului Ţării sunt orientate spre reorganizarea administrativă, refacerea finanţelor, instalarea controlului asupra băncilor, naţionalizarea învăţământului. Sunt create Comisia Agrară şi Comisia Constituţională ale Sfatului Ţării. Este lichidată Zemstva Gubernială.
La 27 noiembrie 1918, după adoptarea Legii cu privire la reforma agrară şi în scopul obţinerii recunoaşterii în plan internaţional a Unirii Basarabiei cu România, sub preşedinţia lui P. Halippa, Sfatul Ţării renunţă la autonomie şi, în urma votării, este dizolvat.
Sursa: Nemerenco, Valeriu. Buiucani: File din istoria satului şi a sectorului. – Ch. : Prut Internaţional, 2002. – 200 p.
Chișinău, orașul meu 