Malarciuc Gheorghe
(fosta пер. Костюжень 1)
Mala
rciuc, Gheorghe (6.VI.1934, Bursuc, Camenca – 30.X.1992, Chişinău), prozator, dramaturg, scenarist, publicist. Studiază la Universitatea din Chişinău. După absolvire (1956) lucrează în calitate de secretar responsabil şi redactor-şef la revista Scânteia leninistă, redactor la Comitetul de Radio şi Televiziune din R.S.S.M., redactor-şef adjunct al secţiei scenarii la Studioul Moldova-film. Din 1970 este corespondent titular pentru Moldova al revistei Literaturnaia gazeta.
Debutează în presa republicană cu o serie de schiţe şi foiletoane. Prima carte Revedere îi apare la 1957. Ulterior publică Firicel de iarbă verde (1959), La Piatra Cucului, Victoria Haiei Lifşiţ (1963), romanul Badea Cozma (1974). M. este şi autor de piese de teatru. Este autorul scenariilor la filmele Ultima noapte în rai (1964), Serghei Lazo (1967), Viscolul roşu (1971). În 1980 semnează libretul la opera Serghei Lazo.
Scrie mai multe cărţi pentru copii, printre care Din moşi strămoşi (1959), Copilul şi luna (1959), Legende despre Lazo (1971).
Volume de publicistică: Patru paşi pe harta Americii (1972), Scrisori din casa părintească (1980).
Strada cu numele poetului se află în sectorul Centru, spre sud de Spitalul pentru Copii (nr.1) şi continuînd pînă la str. Lomonosov.
(fosta пер. Костюжень 1)
Mala
rciuc, Gheorghe (6.VI.1934, Bursuc, Camenca – 30.X.1992, Chişinău), prozator, dramaturg, scenarist, publicist. Studiază la Universitatea din Chişinău. După absolvire (1956) lucrează în calitate de secretar responsabil şi redactor-şef la revista Scânteia leninistă, redactor la Comitetul de Radio şi Televiziune din R.S.S.M., redactor-şef adjunct al secţiei scenarii la Studioul Moldova-film. Din 1970 este corespondent titular pentru Moldova al revistei Literaturnaia gazeta.Debutează în presa republicană cu o serie de schiţe şi foiletoane. Prima carte Revedere îi apare la 1957. Ulterior publică Firicel de iarbă verde (1959), La Piatra Cucului, Victoria Haiei Lifşiţ (1963), romanul Badea Cozma (1974). M. este şi autor de piese de teatru. Este autorul scenariilor la filmele Ultima noapte în rai (1964), Serghei Lazo (1967), Viscolul roşu (1971). În 1980 semnează libretul la opera Serghei Lazo.
Scrie mai multe cărţi pentru copii, printre care Din moşi strămoşi (1959), Copilul şi luna (1959), Legende despre Lazo (1971).
Volume de publicistică: Patru paşi pe harta Americii (1972), Scrisori din casa părintească (1980).
Strada cu numele poetului se află în sectorul Centru, spre sud de Spitalul pentru Copii (nr.1) şi continuînd pînă la str. Lomonosov.
Chișinău, orașul meu 