Vasile Lupu, a fost domnitor al Moldovei: aprilie 1634 – 13 aprilie 1653 şi 8 mai 1653 – 16 iulie 1653. Vasile Lupu era aromân de origine, din Albania, dar cu educaţie grecească, mama lui fiind se pare româncă. Tatăl său, Nicolae al lui Coci, a ajuns agă, iar el a ajuns vornic.
În 1639, Lupu a obţinut de la sultan un act de domnie în Muntenia pentru fiul său mai mare Ioan. Astfel că intră pentru a doua oara în Muntenia, cu ajutor tătăresc, dar nu s-a ales decât cu titlul de “Domn al Moldovei şi Ţării Româneşti”, deoarece a fost înfrânt decisiv la Ojogeni.
Strada Vasile Lupu (fosta str. Panfilov). îl evocă pe V. Lupu (7-1661), domn al Modovei (1634-1653). în timpul domniei sale, la Iaşi a fost înfiinţată prima tipografie din Moldova (1641). Pe timpul său a fost deschisă prima şcoală superioară (Academia Vasiliană, 1640) şi zidită biserica Trei Ierarhi, capodoperă a arhitecturii moldoveneşti, în 1646 a editat primul cod de legi moldoveneşti {Pravila lui Vasile Lupu).
în 1652 se confruntă cu un complot al boierilor nemulţumiţi de rolul crescând al sfetnicilor greci şi de alianţa domnitorului cu cazacii. Fuge în Kameneţ-Podolsk. Cu ajutorul cazacilor îşi reia pentru un timp scurt domnia şi întreprinde o campanie împotriva Munteniei, însă este înfrânt la Finta (1653). Este nevoit să se retragă în Ucraina, apoi prin Crimeea pleacă la Constantinopol, unde este întemniţat în închisoarea celor Şapte Turnuri. Decedează curând după eliberare.
Pe strada V. Lupu astăzi se află Centrul Sanitar Veterinar de Stat şi Ambasada Ucrainei.

Nemerenco, Valeriu. Buiucani: File din istoria satului şi a sectorului. – Ch. : Prut Internaţional, 2002. – 200 p.