Fosta: Milionnaia (încep. sec. al XIX-lea), Moskovskaia (1840-1877), Aleksandrovskaia (1877-1924), Alexandru cel Bun & Carol al II-lea (1924-1944), Lenina (1944-1990).

Ştefan al III-lea, supranumit Ştefan cel Mare (n. 1433, Borzeşti – d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei între anii 1457 şi 1504.

Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi de diplomat, acţiunile sale fără precedent pentru apărarea integrităţii ţării, iniţiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor iluştri contemporani, iar, graţie tradiţiei populare, a fost transformat într-un erou legendar.

Bulevardul Ştefan cel Mare este principala arteră a capitalei. Poartă numele lui Ştefan cel Mare, domn al Moldovei în anii 1457-1504. Acest bulevard a avut, pe parcursul istoriei, cîteva nume: Milionnaia, Moskovskaia, Aleksandrovskaia, Alexandru cel Bun, Regele Carol II, Lenin. începe din Piaţa Naţiunilor Unite şi continuă, în perimetrul Sectorului Centru, pînă la strada Puşkin, trecînd apoi în perimetrul sectorului Buiucani. Aici sînt amplasate importante obiective ale vieţii sociale şi politice, economice şi culturale.

În timpul celui de-al doilea război mondial, în vara lui 1941, oraşul a fost bombardat, fiind distruse multe dintre edificiile cele mai importante. în primii ani postbelici, o parte din clădirile care îşi mai păstrase ceva din aspectul de odinioară, au fost reconstruite. Printre acestea a fost Primăria oraşului (fosta Dumă Orăşenească), Sala cu Orgă (fosta Bancă Orăşenească), clădirea actualului Teatru Naţional Mihai Eminescu (se proiectase a fi Palatul Culturii), Mobiasbancă (fostul Club al Ofiţerilor, pînă în 2003 -Hotelul Moldova), Academia de Ştiinţe, Hotelul Chişinău etc.
În anii ’70-80 ai secolului al XX-lea, pe bulevardul Ştefan cel Mare au fost înălţate: Hotelul Naţional, Ministerul Telecomunicaţiilor, Magazinul Unic, actualul Centru Expoziţional Constantin Brâncuşi, o serie de blocuri locative ş.a.

Ştefan cel Mare. Domn al Moldovei în anii 1457-1504. A făcut din Moldova o adevărată forţă militară (“poarta creştinătăţii”) în faţa duşmanilor ţării. Excepţional strateg şi diplomat, el a transformat Moldova într-o putere de primă importanţă din Europa Centrală şi de Est. Victoriile militare le marca prin zidirea bisericilor şi mănăstirilor. A întărit cetăţile, a sprijinit activitatea de scriere a cronicilor şi a cărţilor religioase. Poporul l-a numit “cel Mare şi Sfînt”. Înmormîntat la mănăstirea Putna. A fost canonizat la 20 iunie 1992.

Sursa: Colesnic, Iurie (1996). Chişinău. Enciclopedie. Chişinău. pag. 436

---

În prezent pe bulevardul Ştefan cel Mare se află Piaţa Marii Adunări Naţionale, Catedrala „Naşterea Domnului”, Scuarul Catedralei şi Porţile Sfinte, Grădina Publică „Ştefan cel Mare” (înfiinţată în 1820 conform proiectului întocmit de arhitectul Bogdan Eitner), Parlamentul, Preşedinţia şi Guvernul Republicii Moldova, Biblioteca „Bogdan-Petriceicu Hasdeu”, Opera Naţională, Cinematograful „Patria”, Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare, Centrul de Modă, Universitatea Tehnică din Moldova, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Palatul Naţional de Creaţie al Copiilor şi Adolescenţilor, Catedrala Schimbarea la Faţă, Spitalul Clinic Republican de Traumatologie şi Ortopedie, Ambasada Ungariei, Ambasada Federaţiei Ruse, S.A. „Stejaur”, Muzeul de Arte, Serviciul pentru Informaţie şi Securitate, Universalbank, Departamentul Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi, Biserica „Sfântul Nicolae”, instituţiile „UrbanProiect”, „IndalProiect”, Compania „Kentford”.

Nemerenco, Valeriu. Buiucani: File din istoria satului şi a sectorului. – Ch. : Prut Internaţional, 2002. – 200 p.