Bul. Renaşterii
Pînă în 1991- bul. Tineretului; în anii 1950-1959- str. Центральныи Луч. Se află în sectorul Rîşcani. Este o magistrală de importanţă urbană cu o lungime de cca 2,0 km, începîndu-se de la str. Columna şi terminîndu-se la rondul de la intersecţia cu magistrala Tudor Vladimirescu. A apărut în perioada postbelică, în urma extinderii teritoriale a oraşului spre est, fiind necesară includerea zonelor satelor Rîşcani şi Visterniceni, aflate dincolo de rîul Bîc. A fost trasat prin nucleul istoric al oraşului conform planului de sistematizare urbană, elaborat între anii 1945-1947 sub îndrumarea lui A. Şciusev şi a profesorului V. Baburov. În urma reconstrucţiei s-a schimbat radical structura edilitară a spaţiilor aferente: au dispărut Piaţa Veche, Piaţa şi Biserica Sf. Ilie, Catedrala Sf. Arhanghel Mihail şi Gavriil, prima reşedinţă a mitropolitului G. Bănulescu-Bodoni, care a fost şi sediul primului muzeu din Chişinău, etc.
Colesnic, Iurie (1996). Chişinău. Enciclopedie. Chişinău. pag. 436.
Pînă în 1991- bul. Tineretului; în anii 1950-1959- str. Центральныи Луч. Se află în sectorul Rîşcani. Este o magistrală de importanţă urbană cu o lungime de cca 2,0 km, începîndu-se de la str. Columna şi terminîndu-se la rondul de la intersecţia cu magistrala Tudor Vladimirescu. A apărut în perioada postbelică, în urma extinderii teritoriale a oraşului spre est, fiind necesară includerea zonelor satelor Rîşcani şi Visterniceni, aflate dincolo de rîul Bîc. A fost trasat prin nucleul istoric al oraşului conform planului de sistematizare urbană, elaborat între anii 1945-1947 sub îndrumarea lui A. Şciusev şi a profesorului V. Baburov. În urma reconstrucţiei s-a schimbat radical structura edilitară a spaţiilor aferente: au dispărut Piaţa Veche, Piaţa şi Biserica Sf. Ilie, Catedrala Sf. Arhanghel Mihail şi Gavriil, prima reşedinţă a mitropolitului G. Bănulescu-Bodoni, care a fost şi sediul primului muzeu din Chişinău, etc.
Colesnic, Iurie (1996). Chişinău. Enciclopedie. Chişinău. pag. 436.
Chișinău, orașul meu 