La început a fost capelă a Gimnaziului de băieţi nr. 2 (Liceul militar Mihai Viteazul). Catedrala a fost construită în 1902, din mijloacele financiare donate de guvernatorul Constantin Alexandrovici. Autorul proiectului catedralei este arhitectul Mihail Seroţinschi. Lucrările de construcţie au fost conduse de Andrei Stepanov, asistat de arhitectul O. Gaschet. Timp de câteva luni biserica a fost ridicată. La 19 mai, acelaşi an, ea a fost deschisă şi sfinţită. Catedrala este construită din piatră, având parchet de stejar. Acoperişul este concav, din metal suflat cu aur, având o cupolă. Clopotniţa se află deasupra pronaosului. Iconostasul din lemn de brad este suflat cu aur, lucrat de meşterul I. Kirilov, este compus din patru registre: Toţi Sfinţii Împăraţi, Icoana Maicii Domnului, Cina cea de Taină şi Iisus Hristos. Catedrala are, de asemenea, şi icoane frumoase, pictate de I. Mişcenco. Pereţii bisericii, coloanele şi arcurile au fost decorate în 1906 de pictorul Pavel Piskariov, cu o bordură în stil bizantin. Un zid de piatră cu grilaj de metal înconjoară biserica. Din anul 1922, preot şi profesor de religie era protoiereul Gavriil Zlatov, în vârstă de 46 de ani, licenţiat în teologie. În perioada ocupaţiei sovietice, în 1962, biserica a fost închisă şi transformată în planetariu. Astfel, biserica a supravieţuit, iar în anii ’90 ai sec. XX a fost redeschisă pentru credincioşi. Catedrala a fost restaurată, în pridvorul ei fiind menţionaţi ctitorii sfântului locaş: Ştefan Vorona şi Mihail Popovici. La intrarea în catedrală, pe pereţii din exterior sunt pictaţi sfinţii prooroci Moisei şi Ilie.

Maria Brânzan

---

Sursa: Locaşuri sfinte din Basarabia. – Chișinău. : Alfa şi Omega, 2001. – 288 p. Din cuprins : Biserici din Chişinău. – P. 108-128.