Construcţia locaşului a început în anul 1852. Primul paroh al bisericii a fost părintele Dumitru Bocunovski, iar ctitorul bisericii — negustorul Ioan Graţinari (după trecerea la cele veşnice, în 1877, a fost înmormântat în biserică). În 1862, pe timpul Arhiepiscopului Antonie Şocotov, biserica a fost sfinţită. Edificiul are formă de corabie şi este construit din piatră. Preoţii care au slujit de-a lungul anilor la biserica Sfânta Treime din Chişinău au fost D. Bocunovskii (potrivit altor informaţii, Baconschi), 1862, Nicolae Dranov — 1972, (înhumat în cimitirul alăturat), protoiereu Efrim Celoc – 1872-1891, protoereu Ch. Topală – 1891-1908, protoiereu Alex. Brăguţa 1906-1940. Din 1906 a fost deschis al doilea post de cler. Din 1908 aici au slujit diaconul Pavel Danilov (refugiat apoi în România), Ioan Gâscă – 1940-1942, N. Bolboci -1942-1944 (a murit în România în 1955), Leonid Grimalski — 1944-1951, protoiereu Anatol Mălai, protoiereu Petru Buburuz (din 1979).

În trecut, pe lângă biserică erau trei case: pentru clerici şi pentru o şcoală parohială, deschisă în 1893. Şcoala dispunea de o bibliotecă. O bună parte din lotul de pământ ce aparţinea bisericii a fost ocupat de cimitir. Biserica este compusă din naos, absida altarului şi pridvorul cu clopotniţă, la apus. Naosul are o boltă care este încununată de o cupolă cu 8 faţete, decorate. Ferestrele sunt arcuite. În perioada sovietică a fost unul din puţinele locaşuri de cult din Chişinău care n-au fost închise.

Andrei Deleu

---

Din cartea : Locaşuri sfinte din Basarabia. – Ch. : Alfa şi Omega, 2001. – 288 p.- Din cuprins : Biserici din Chişinău. – P. 108-128.