Construcţia bisericii a început la 1890, cu sprijinul preotului Petru Donici şi a fost finisată la 1902 cu suportul financiar al negustorului Dumitru Ciolacu. Biserica a fost construită din piatră, având şi o clopotniţă. A fost sfinţită cu hramul Sfântul Dumitru de la Salonic. La parohie funcţiona o şcoală, unde studiau 52 de elevi. Primul paroh al bisericii a fost preotul Efim Chişcuţă, care a condus lucrările de construcţie şi amenajare a locaşului.
în anii prigonirilor de după cel de-al doilea război mondial preoţii Gherasim Păduraru, Gheorghe Harghil şi alţii, care au slujit la biserica Sfântul Dumitru, au fost judecaţi şi exilaţi în lagărele comuniste din Siberia.
în anul 1963 biserica a fost închisă. Cupola şi clopotniţa au fost demolate. Initial, edificiul a fost transformat în atelier. Biserica şi-a reluat activitatea în anul 1990.

Maria Brânzan