Teatrul Naţional de Operă şi Balet din Republica Moldova este mândria culturii naţionale muzicale din cele mai vechi timpuri. Acest pământ s-a făcut vestit prin vocile sale. El este bogat în talente, pe care însăşi natura le-a înzestrat cu harul vocii. În trecut acest ţinut nu o dată a atras atenţia diferitelor trupe de operă. Aici s-au aflat în turneu iluştri cântăreţi Fiodor Şaleapin şi Enrico Caruzo, care au cucerit inimile numeroşilor admiratori. În aceste condiţii ideea fondării unui teatru profesionist plutea în aer încă la hotarul secolului XIX-XX. Dar numai la mijlocul sec. XX această idee nobilă, care preocupa adevăraţii iubitori de artă, a devenit realitate.

În 1956 publicului din Moldova i-a fost prezentat primul spectacol pe propria scenă de operă. Opera ”Grozovan” de D. Gherşfeld, care reproduce file din istoria poporului moldovenesc, a devenit un eveniment de o mare rezonanţă socială. El a servit drept temei pentru emiterea Decretului guvernamental cu privire la fondarea Teatrului Naţional de Operă şi Balet. Aşa s-a încununat calea îndelungată de acumulări creative în domeniul belcanto-ului pe pământul moldav.

Astfel, începând cu deschiderea Teatrului Naţional de Operă şi Balet la mijlocul anilor ‘ 50, procesul de creaţie în acest domeniu număra deja cinci decenii. În teatru se observă un permanent flux de noi forţe, care aduc cu sine un suflu proaspăt de tinereţe, un simţ dinamic al vieţii contemporane. Toţi aceşti ani de existenţă a teatrului au fost plini de entuziasm, de muncă plină de făurire, de acumulare a experienţei, deci şi a repertoriului, de căutări ale noilor idei artistice, de reuşite încercări de interpretare proprie a chipurilor clasice. O jumătate de secol în cultura naţională a însemnat rezultatele de colaborare a câtorva generaţii de artişti: instrumentişti, cântăreţi şi dansatorii, dirijori şi regizori – a acelui mare colectiv artistic, numele căruia este TEATRUL.

Debutul anilor’ 60 a pus începutul unei noi etape în viaţa teatrului. În trupă vine o nouă generaţie, în care un loc de frunte îl aparţine tinerei absolvente a conservatorului local – Maria Bieşu. Putem afirma cu toată certitudinea că în toţi aceşti ani, în pofida dinamicii fireşti a schimbului generaţiilor, teatrul trăieşte sub numele şi harul viguros al acestei extraordinare cântăreţe. Iar ediţiile anuale ale festivalului „Invită Maria Bieşu”, ce adună pe pământul moldav mulţi artişti din întreaga lume, contribuie într-o mare măsură la popularitatea Teatrului Naţional de Operă şi Balet din Moldova. Tot în acea perioadă a avut loc ascensiunea renumitului tenor Mihai Muntean şi a baritonului Vladimir Dragoş, aceşti remarcabili vocalişti constituind şi astăzi faima artei vocale naţionale. La etapa anilor’ 60 teatrul se mândrea pe bună dreptate şi cu alţi cântăreţi remarcabili, care i-au adus celebritatea bine meritată. Printre ei îi putem menţiona pe T. Alioşin, L. Erofeev, L. Alioşin. Diverse chipuri au plăzmuit în partiţiile sale B. Raisov, I. Gheli, S. Alexandrov, A. Jaricov, L. Mihailov, E. Parnichi, A. Şevcenco.

Anii’ 70-80 au constituit pentru teatru o perioadă de înflorire, fiind marcaţi de lansarea cunoscuţilor cântăreţi care şi astăzi alcătuiesc baza trupei de operă a teatrului. Printre ei pot fi numiţi aşa artişti experimentaţi ca L. Aga, V. Calestru, V. Zaklikovski, I. Cvasniuc, B. Materinco, A. Donos, N. Covaliov, E. German, N. Margarit, A. Arcea, V. Micuşa, P. Racoviţă, V. Cojocaru, I. Paulencu, V. Cireş şi alţii.
Anii’ 90 au fost marcaţi de apariţia unor solişti de forţă, precum T. Busuioc, I. Vinogradov, Z. Vardanian, N. Busuioc, I. Macarenco, Iu. Gâscă, V. Zgardan.

La momentul de faţă pe scena teatrului cu mare succes se produce o pleiadă de solişti talentaţi, care au cucerit deja publicul meloman: M. Ţonina, A. Ţurcan-Carabulea, L. Şolomei, G. Bernaz, G. Muşurov, A. Pihut, R. Picireanu, I. Şciogolev, N. Stoianov, R. Hvalov, S. Ceaichevşciuc şi alţii.

Teatrul se poate mândri de asemenea şi cu unii cântăreţi înzestraţi, tinerii absolvenţi ai Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, care în mod onorabil se manifestă în rolurile principale din spectacolele din repertoriu: M. Radiş, A. Tverdohlib, S. Pilipeţchi, N. Bantea, V. Caradja, V. Vereatin, Iu. Maimescu.

Printre meritele Teatrului Naţional de Opera şi Balet din Moldova menţionăm faptul, ca în colectivul lui au crescut mulţi artişti de valoare, care ulterior au devenit solişti ai altor teatre vestite. Printre aceştia pot fi numiţi: S. Strezev, B. Ganzel, E. Gudzi, A. Buruiană, L. Lavric şi alţii.

Un mare număr de artişti de operă şi balet s-au învrednicit de înalte distincţii şi titluri onorifice.

Sursa: tnob.md

Teatrul de Operă şi Balet. Este administrat de către Mihai Cocieru, director general. Una dintre cele mai importante direcţii în activitatea teatrului este menţinerea contactelor de creaţie cu autorii locali. O atenţie deosebită se acordă elaborării tematicii istorice („Petru Rareş” de E. Caudella, „Grozovan” şi „Serghei Lazo” de D. Gherşfeld, „Inima Domnicăi” de A. Stârcea, „Alexandru Lăpuşneanu” de Gh. Mustea), precum şi creaţiilor literaturii moldoveneşti contemporane (operele „Casa Mare” de M. Kopâtman, „Capra cu trei iezi” de Z. Tcaci, baletele „Andrieş” de Z. Tcaci, „Luceafărul” de E. Doga).

Teatrul respectiv a acumulat bogate tradiţii proprii. Colectivul său manifestă un viu interes faţă de proiectele experimentale. Astfel, pe lângă spectacolele de operă, pe afişul teatrului au fost înscrise capodopere ca „Requiem” de Verdi, „Carmina Burana” de Orff, „Stabat Mater” de Rossini. Artiştii de operă s-au produs şi cu pro­grame de concert. Ciclurile acestor programe au fost prezentate unui larg auditoriu de către M. Bieşu, M. Munteanu, S. Strezev, V. Dragoş, E. Gherman, A. Buruiană, P. Racoviţă ş.a.

Pe lângă baletele clasice, repertoriul Operei Naţionale cuprinde şi spectacole contemporane: „Romeo şi Julieta” de S. Prokofîev, baletul pentru copii „Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici” de V. Pavlovski (balerina – Ludmila Cerececea.) Printre dansatorii actuali îi menţionăm pe Olga Ionel, Veronica Pâjikov, Larisa Parfîonov, Lucia Bacinski, Elena Zaiţev, Ghenadie Badică, Ghenadie Mişakin, Andrei Litvinov, Egor Şcepaciov.
În ultimul timp Teatrul de Operă şi Balet a realizat o serie de turnee în străinătate (Italia, Franţa, România, Bulgaria, Spania, Portugalia ş.a.). Remarcăm că aceste turnee impun teatrului o diversificare a repertoriului, corectează planurile sale de creaţie.

Sursa: NEMERENCO, Valeriu. Buiucani : File din istoria satului şi a sectorului Buiucani, municipiul Chişinău. – Ch. , 2002. – P. 167.